Live Webcam Vidin Delta Dunarii
Vidin este un oraș pe malul sudic al Dunării, în nord-vestul Bulgariei. Se află în apropiere de granițele cu Serbia și România și este de asemenea centrul administrativ al Regiunii Vidin.
Vidin a apărut pe locul unei așezări celtice cunoscută sub numele de Dunonia, unde a fost apoi construit un oraș fortificat roman numit Bononia. Orașul s-a dezvoltat apoi, devenind unul dintre cele mai importante centre ale provinciei Moesia Superior, pe teritoriul Bulgariei de nord-vest și Serbiei de est de astăzi. Stăpânirea romană a luat sfârșit în anul 46 d.Hr.
Când slavii s-au așezat în zonă, au dat numele orașului Badin sau Bdin, de unde provine numele modern al acestuia.
Principalul punct de atracție al Vidinului, fortăreața turcească Baba Vida, a fost construită în perioada dintre secolele al X-lea și al XIV-lea.
În 1356, țarul bulgar, Ivan Alexandru a izolat Vidinul de monarhia bulgară, și l-a numit pe fiul său, Ivan Srațimir (1356-1396), conducător absolut al noului Țarat de Vidin. În 1365, Țaratul de Vidin a fost ocupat de cruciații maghiari. În timpul stăpânirii maghiare, orașul a fost cunoscut sub numele de Bodony, dar ocupația a durat puțin timp, maghiarii fiind alungați de Vlaicu Vodă, vărul și cumnatul Țarului, care a ocupat Vidinul și a negociat cu maghiarii revenirea pe tron a lui Ivan Srațimir. În 1393 întreaga Bulgarie, împreună cu regiunea înconjurătoare, a fost ocupată de Imperiul Otoman. Otomanii au cucerit apoi și despotatele Dobrogei, Prilep și Velbajd. Independența Vidinului nu a fost de lungă durată. În 1396, Ivan Srațimir a trimis soldați pentru a lupta împotriva otomanilor. În urma înfrângerii în fața acestora la Nicopole, Vidin a căzut în cele din urmă în mâinile otomanilor conduși de Baiazid I, ca pedeapsă pentru rolul lor în desfășurarea ostilităților. La vest de Timoc, Constantin al II-lea, fiul lui Ivan Strațimir și al Anei, își păstrează stăpânirea până la moartea sa survenită în anul 1422, fiind sprijinit de Mircea cel Bătrân. L-a ajutat pe vărul său Frujin (fiul lui Ivan Șișman) în răscoala împotriva Imperiului Otoman.
La câțiva kilometri de Vidin se află ruinele Albota, zise mănăstirii Albotina săpate în stâncă de pe vremea lui Srațimir și a țarinei Ana. La poiana Albotina, aflată la poalele stâncilor, se întâlnesc românii din satele din preajma Vidinului în fiecare an, a doua zi de Paște, la sărbătoarea „Frăsinelului”, venind unii de la zeci de kilometri.
Sursa Wikipedia